A fi sau a nu fi literat digital? – despre paradigma dezinformării

Nu există analist politic ori de securitate onest și profesionist care să nu tragă un masiv semnal de alarmă în legătură cu intensificarea manipulărilor în spațiul online cu cât ne apropiem mai mult de ziua alegerilor. În continuare, în ciuda progresului vizibil, România se află la intersecția dintre progres și primitivism, devenind un soi de punct al confortului pentru noi. De ce? Ne referim de această dată la faptul că alături de Cipru ocupăm „cu mândrie” poziția de codaș în materia verificării informației asimilate de pe internet, indiferent de natura acesteia.

Sub egida celorlalte publicații ale noastre, coroborat și cu plenitudinea de alte articole în aceeași cheie publicate pretutindeni, cu greu mai putem argumenta faptul că dezinformarea nu a devenit un element constitutiv al interacțiunii noastre cu spațiul virtual. Din acest motiv, dozajul efortului consecință a prezenței noastre pe platformele de social media ori pe cele de ziare online trebuie imperativ majorat. Realizăm acest proces prin verificarea informațiilor întâlnite pentru prima dată cu alte surse ce prezintă/dezbat/analizează același subiect.

În ceea ce privește statisticile, Uniunea Europeană revine către noi cu un nou studiu care analizează procentul populației ce întreprinde acest control suplimentar. Din acesta aflăm următoarele[1]:

• La categoria de vârstă 16-24 unde media europeană de verificare a informațiilor este de 35,3% România se află pe locul al treiea la 15,9%;
• Dintre cei cu vârste cuprinse între 25-34 de ani, unde media europeană este de 35,1%, România avansează o poziție prin rezultatul obținut de numai 13,5%;
• Între 35-44 de ani, media europeană este de 28,8%, România aflându-se din nou pe locul al doilea cu doar 12,7%;
• În ceea ce îi privește pe cei cu vârste cuprinse între 45-54, media este de 24%. Noi ne situăm tot pe locul al doilea cu 10,6%;
• Lucrurile se înfățișează a fi cele mai sumbre între 55-64 de ani. În acest punct media UE atinge 20% iar România urcă în clasament pe primul loc cu un procent infim de 7,2%;
• Nu în ultimul rând, pentru cei cu vârste cuprinse între 65-74 de ani media europeană este de 16,1%. În această categorie România coboară pe locul al treilea cu 6,5%.

Celelalte state care completează podiumul exemplelor negative sunt Cipru (care își arogă aproape în permanență primul loc), Lituania și Bulgaria. În contrast, statele cu popoarele cele mai circumspecte la adresa a tot ceea întâlnesc pe internet sunt Irlanda, Luxemburg, Olanda, Suedia, FInlanda, Olanda și chiar Malta.

Nivelul de manipulare în România este deci unul deosebit de mare. Nu ne mai putem eschiva din calea progresului digital. Acest tren a plecat de mult iar astăzi nu mai avem luxul de a alege. Ori inovăm și implementăm proiecte și programe de educare a românilor în ceea ce privește lumea virtuală ori ne vom situa în meniul celor care vor alege viitorul țării noastre (ne referim desigur la agenții terți activi prin dezinformare).

Posibile rădăcini ale problemei pot fi neîncrederea în sursele de știri/informații/media ori, după cum spuneam, analfabetismul digital. Cel din urmă este, credem noi, de departe cea mai virulentă cauză a propagării dezinformării în rândul maselor, cu precădere în zonele rurale. Cu toate că majoritatea persoanelor posedă în ziua de astăzi un smartphone, prea puține dintre ele știu în termeni minimali cum să le folosească. România se regăsește și de această dată în „Groapa Marianelor” a statisticii europene[2] privitoare la cunoștințele digitale minime ale populației. Procentul cetățenilor români care au aceste cunoștințe este de 27,7%, timp în care acesta urcă până la 82,7% în Olanda, 82% în Finlanda, 81.1% în Norvegia și 72,9% în Irlanda.

Concluzia este deci una simplă și naturală. Există o proporționalitate directă între procentul populației care posedă cunoștințe digitale minime și procentul celor care verifică informațiile pe care le întâlnesc pe internet și inerent invers proporțională cu rata succesului tentativelor de manipulare prin dezinformare. Cu cât un popor este mai analfabet digital, cu atât probabilitatea ca acesta să fie influențat de către anonimii păpușari din culisele virtualului devine mai mare. România trebuie să ia măsuri drastice și urgente în acest sens. În continuarea ideilor prezentate mai sus, nu mai avem timp și nici dreptul la apel în ceea ce privește această reformă. Este imperativ să devenim mai literați digitali pentru a combate manipularea prin dezinformare, de dragul democrației noastre.

[1] Românii sunt înfiorător de predispuși la manipulare și înșelare. Doar 1 din 11 verifică din surse alternative informațiile pe care le vede pe Internet (stiripesurse.ro)

[2] Digitalisation in Europe – 2024 edition – Eurostat (europa.eu)