Cum câștigă teren Ambasada Rusiei la București, pe Facebook, în an electoral

Vinerea trecută, pe 22 martie, patru bărbați înarmați au deschis focul înăuntrul unei săli de concerte din Moscova, ucigând 139 de persoane și rănind alte 180, potrivit celui mai recent bilanț al autoritățile ruse.

Atacul – revendicat de ISIS-K, o ramură a grupării teroriste Stat Islamic – a stârnit o serie de acuze venite din partea Kremlinului.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că masacrul de la Moscova a fost comis de extremiști islamiști, transmite RFE/RL, însă nu a menționat gruparea Stat Islamic și a încercat din nou să îndrepte vina spre Ucraina și Statele Unite, fără a furniza dovezi. Kievul respinge acuzațiile venite din partea Moscovei.

După trei zile, luni, Ambasada Rusiei la București a postat pe Facebook, reluând narativa Kremlinului cu privire la firul evenimentelor.

Astfel, serviciul de presă al Ambasadei a transmis că eforturile Occidentului de a da vina pe gruparea islamistă ar fi avut ca scop ascunderea adevăraților „beneficiari” ai atacului, și anume „junta de la Kiev”. La fiecare oră care trecea, postarea era distribuită încă o dată.

Ambasada rusă și-a crescut vizibilitatea

În cifrele de pe social media, misiunea diplomatică de la București se detașează ca număr de postări față de celelalte misiuni ale Moscovei din Balcani.

De altfel, în cei doi ani de la invazia în Ucraina (2022-2024), numărul interacțiunilor (reacții, comentarii și distribuiri) de pe Facebook al Ambasadei Rusiei în România a crescut de peste șase ori.

Între martie 2023 și martie 2024, de exemplu, Ambasada Rusiei la București a atras 186.606 de reacții, comentarii și distribuiri la cele 1.981 de postări ale sale.

E urmată în regiune de omoloagele din Macedonia de Nord (995 de postări și 53.065 de interacțiuni) și Bulgaria (950 de postări și 807.640 de interacțiuni).

Odată cu începerea războiului din Ucraina, misiunea Moscovei de la București și-a schimbat tacticile de postare pe Facebook: a început să publice și să distribuie mai multe materiale în limba română.

În paralel, diplomații ruși au continuat să cultive relații cu o serie de jurnaliști și vloggeri români de la publicații pro-ruse ultra-conservatoare sau de propagandă anti-occidentală.

Două dintre aceste publicații identificate de Europa Liberă – În Prima Linie și Vești din Rusia – au reușit în ultimul an să obțină interviuri sau să participe la conferințe ținute de ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin.

O alta, intitulată România Civică, a discutat separat cu reprezentantul Moscovei la București în martie 2023, iar postarea rezultată pe Facebook a adunat ulterior 366 de distribuiri.

Toate cele trei publicații sunt urmărite în total de zeci de mii de oameni pe Facebook.

Măsurile luate de Ambasadă au dus la o creștere rapidă a interacțiunilor sale pe această rețea de socializare, iar numărul interacțiunilor a crescut semnificativ în ultimii doi ani.

Potrivit datelor colectate cu ajutorul CrowdTangle – o aplicație Meta pentru monitorizarea activității postărilor și paginilor de Facebook, în 2023, Ambasada Rusiei de la București a avut 2.004 postări și a strâns în total 207.595 de reacții, comentarii și distribuiri.

În 2022, a avut 3.210 postări pe Facebook, cu care a adunat 404.625 de interacțiuni.

Pentru comparație, în 2021, Ambasada reușea să strângă doar 65.228 la un număr aproape dublu de postări (3.970).

Mesajele anti-occidentale venite din partea Kremlinului și preluate de publicațiile pro-ruse pe Facebook sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât anul acesta au loc patru runde de alegeri electorale importante în România – locale și europarlamentare (9 iunie), ulterior prezidențiale (septembrie) și parlamentare (decembrie).

Potrivit ultimului sondaj Inscop realizat în luna martie, aproximativ 20,6% din români și-au exprimat intenția de a vota cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Alți 6,4% au spus că vor opta pentru Partidul SOS România, o mișcare politică naționalistă înființată de senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă, după ce aceasta a fost dată afară din AUR.

Atât AUR, cât și SOS România au adoptat în trecut o retorică anti-Ucraina și s-au arătat dispuse să dezvolte pe viitor o relație apropiată cu Rusia. În trecut, Șoșoacă a participat la recepțiile organizate de Ambasada Rusiei, însă susține că nu face jocurile nimănui, promovând în schimb interesele României.

„Spațiul informațional și narațiunile dominante influențează alegerile votanților. Iar acestea din urmă afectează discursul politic, deoarece politicienii se luptă mereu pentru popularitate în rândul populației”, spune Goran Georgiev, cercetător la think tank-ul bulgar Centrul pentru Studiul Democrației.

„Ambasadele Rusiei joacă un rol important în acest sens, ele fiind actori informaționali ce desfășoară operațiuni de informare”, completează cercetătorul.

Articol preluat de pe www.romania.europalibera.org