Apăsați ESC sau (x) pentru a închide

Democrația în inimile tinerilor, mai puternică ca niciodată! Imagine

Implicarea civică a devenit pentru români un soi de blazon cu care ne mândrim. De la un popor care o bună parte a secolului al XX-lea a fost opresat și abrutizat de către poliția gândirii și până la reușitele sale remarcabile de astăzi este cale lungă. Cumva, am reușit să rămânem nu doar fideli cauzei, cea de a ne ridica la acel statut de care suntem cu toții conștienți că suntem în stare, ci să ne și păstrăm acea flacără a perfecționării naționale vie. Mai mult ca niciodată și într-o viziune chiar realistă românii pun piciorul în prag la tot ce înseamnă corupție, manipulare și batjocoră și creează un front comun împotriva nucleelor de interese personale, nu naționale. A participa la viața politică, spunea Cicero, este o virtute.

Din ce în ce mai mult, evoluăm. Am învățat în sfârșit să iubim democrația și să îi fim recunoscători pentru oportunitățile pe care ni le oferă. Observăm că influențele externe continuă să ne impacteze politica și, fiind activ martorii incorectitudinilor ce au loc drept consecință a acestui fapt, concretizăm puterea poporului prin cele mai elegante moduri cu putință – protestul, critica și votul. Acestea au abilitatea de a modela politicianul candidat în direcția cea bună – a responsabilizării și a calității lucrului bine făcut. Aceasta este nădejdea pe care o au tinerii români în expectativa alegerilor europarlamentare de pe 9 iunie.

A vorbi pe larg despre importanța alegerilor depășește spectrul acestei inițiative pur elogiative la adresa generațiilor mai tinere care, poate de prea multe ori, se regăsesc sub privirea dojenitoare a celor mai trecuți de vremuri. Astăzi, pe bună dreptate, atragem atenția asupra faptului că într-un sondaj realizat recent de către Uniunea Europeană[1], 78% dintre tinerii români intenționează să își lase amprenta asupra democrației prin vot, plasând România pe primul loc în topul statelor Uniunii. Este un număr impresionant și o sursă incomensurabilă de bucurie pentru orice stat democratic. Dacă tinerele generații se arată încă de pe acum interesate de legitimarea viitorilor reprezentanți ai puterii, cel puțin din acest punct de vedere considerăm că putem sta liniștiți.

Auguste Comte, părintele sociologiei, vorbea printre altele despre igiena cerebrală. Pe scurt, ea presupune respingerea ideilor celorlați pentru a ne păstra gândirea sănătoasă. În spiritul a ceea ce urmează să subliniem, evidențiem opinia diametral opusă a lui Helen Nissenbaum care repudiază absolut afirmația sociologului. Ea ne spune că a nega ideile celorlalți nu reprezintă un prețios gest de autonomie ci, literalmente, a fi „dus cu pluta”. Construind pe această retorică dar și vicioasă contră, suntem de acord că singurul mod de a crește cu adevărat este prin manifestarea acelui concept al „libertății cuvântului” – o autentică exprimare a sinelui, neconstrânsă de nimeni și de nimic, având drept ultim scop dezbaterea, urmată de procesul deliberativ (ambele vitale unei democrații) și, într-un final, de o concluzie produs al filtrului propriu subiectiv. Să nu uităm, până la urmă, că omul este un animal social iar prerogativa unei dialogări  primează în orice societate liberă.  Ideea care simultan a înnobilat dar a și împovorat generațiile tinere cu o obligație dificil de realizat este „tu ești viitorul acestei țări”. Coroborat cu amplele progrese europene și cu îngrijorările privind viitorul democrației care ne dau târcoale de o vreme, poate că ele au ales într-un final să își asume această sarcină. Ce mod mai bun de a o pune în practică decât a ieși la vot în număr atât de mare.

După cum spunea una dintre marile personalități ale României, a fi un adevărat patriot român nu este în contradicție cu a fi un bun european, cele două calități aflându-se într-o profundă simbioză. Nu poți avea o prezență europeană sănătoasă dacă în propria ta țara te afli într-o decadență morală. „Cei șapte ani de acasă” pe plan european sunt propovăduiți pe teritoriul național și de pe el cei ce ne vor reprezenta în planul internațional vor pleca. Așadar, când vorbim despre Uniunea Europeană, vorbim implicit și despre România și nivelul ei de dezvoltare. Chiar dacă tinerii noștri și-au asumat această nobilă sarcină, vom promova în continuare ideea că este de datoria tuturor să contribuim la frumoasa și uniforma dezvoltare națională, evoluție care în lipsa patriotismului nu este posibilă.

[1] Youth and democracy – May 2024 – – Eurobarometer survey (europa.eu)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *