Debutăm prezentul articol prin a ne aminti de spusele lui Lee Kuan Yiew, prim-ministrul Singaporeului în perioada 1959-1990 și cel care a ridicat și-a ridicat statul din nimic – „strategia mea a fost să creez oază a lumii întâi într-o regiune blocată în lumea a treia. Dacă Singapore ar putea stabili standarde din Lumea întâi în securitate publică și personală, sănătate, educație, telecomunicații, transport și servicii, ea ar deveni o tabără de bază pentru antreprenori, ingineri, manageri și alți profesioniști care aveau să facă afaceri în regiune”[1]
Dacă există un scenariu care să debordeze cu exemplaritate, acesta este cel al ascensiunii astronomice a Singaporeului. Ca stat, are o populație de 5,64 milioane de cetățeni cu un GDP per capita de 82.800 $ americani. În contrast, România are o populație de 19 milioane și un GDP per capita de doar 15,800 $ americani. Cumva, în mentalitatea noastră colectivă s-a împământenit acest complex de inferioritate ce ne dictează atitudinea generală apropo de progres și poziția noastră în raport cu celelalte state dezvoltate ale lumii. Din acest motiv, înaintăm încet și nu avem o viziune pe termen lung, crezând că vom fi întotdeauna în urma lor. Pentru a schimba ceva în realitatea noastră obiectivă este necesar să ne aplecăm inițial atenția asupra persoanei noastre – asupra stilului de viață și mai ales judecății.
Am spus-o și o vom spune mereu, România are un potențial uriaș. Din păcate, el nu poate fi atins dacă nu vom avea o abordare vizionară. Vorbim despre gândirea strategică. Prin definiție, ea presupune capabilitatea generării unui obiectiv viitor inexistent la ora actuală dar probabil, cu scopul de a canaliza energia și puterea de concentrare în sensul realizării sale în timp. Realmente, nu există o strategie viabilă ce nu are ca temei un model de gândire strategică.
Viitorul României trebuie să fie profund legat de longevitatea democrației. Ea nu poate supraviețui dacă sărăcim populația. Din sărăcie se naște impreviziunea iar din ea instabilitatea și eventual foametea. Un popor sărac și îndatorat nu poate rămâne pe termen lung democrat. Guvernanții se comportă în ultimii ani cu o lipsă de responsabilitate economică exagerată. Ideile principale ale articolului anterior privitoare la deficitul bugetar, deficitul de cont curent dar și datoria externă în continuă creștere (consecință a primelor două) sunt relevante și în acest context. Mai mult decât atât, liderii noștri politici sunt abili și în a pierde oportunitățile de atragere a fondurilor europene.
Măsurile populiste din acest an electoral sunt bune doar în aparență. Pe termen lung ele nu pot fi sustenabile. România nu dispune la ora actuală de suficiente fonduri pentru a susține toate aceste majorări, drept pentru care inclusiv Comisia Europeană întervine și îi recomandă Guvernului nostru să fie mai ponderat și, implicit, mai vizionar[2]. Trebuie să deschidem ochii larg și să hotărâm cu toții că această mită nu ne face deloc bine. Voturile noastre nu pot fi cumpărate, mai ales prin ceva pe atât de nociv și toxic pe cât este creșterea iresponsabilă a deficitului bugetar.
Una peste alta, absolut tot ceea ce a fost evidențiat mai sus este o consecință naturală a lipsei de gândire strategică a politicienilor români. Ori nu își dau seama, ori nu îi interesează câtuși de puțin de răul cu greu remediabil pe care îl produc, totul pentru a rămâne în scaune și pentru a continua să fure din avuția României. Dacă ne dorim un viitor mai bun în care să nu ne preocupe la fel de mult rata inflației precum și vânzarea sistematică a statului nostru prin îndatorare externă, trebuie să începem să nu mai cădem în plasa populismului iresponsabil și să votăm cu acei candidați care, deși pe moment nu ne oferă ceva concret (celebra găleată cu ulei și făină), se preocupă de viitorul patriei noastre. Ruperea de gândirea inerțială trebuie să devină o prioritate pentru a prezerva democrația românească.
[1] Lee Kuan Yiew, From Third World to First: The Singapore story 1965-2000. HarperCollins, New York, p. 58
[2] Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie – defapt.ro
Lasă un răspuns