Evaluare psihiatrica pentru profesori

Noul act normativ emis de către Ministerul Educației în parteneriat cu Ministerul Sănătății poate părea un pas binevenit către acea societate civilizată în care persoanele aflate în funții de putere sau de influenţă nu sunt absolute. Acceptarea premisei conform căreia o persoana, odată ajunsă pe culmile puterii, fie în baza meritocrației, fie prin numire, devine implicit inamovibila, este o eroare de judecată, care, ȋnsă, a devenit comună . Calitatea si integritatea psihică a liderului şi a formatorului, ȋn acest caz,trebuie, evident, prezervată pe intreaga durata a mandatului/poziției ocupate. Veridicitatea acestei valențe sociale a cărei este incontestabilă. Acest nou act normativ aduce, ȋn aparenţă, o nouă aură credibilității cadrelor didactice universitare.

Pe de altă, prefigurarea unei serii de ”neliniști” este cel puțin facilă. Ca în majoritatea celorlalte domenii, orice aspect social, este susceptibil de o aplicare diversificată justificată de faptul că omul, prin definiție, are o judecată proprie. Ne aflăm în prezența eternului dicton al lui Rene Descartes, considerat părintele filosofiei moderne, ”cuget, deci exist” (lat. Cogito, ergo sum), sub egida căruia analiza, produs al rațiunii umane, este adeseori distinctă de la o persoană la alta. Filtrul subiectiv personal este motivul acestei discrepanțe. Prin urmare, care este acel judecător obiectiv care va avea ultimul cuvânt în  ceea ce priveşte viitorul, cariera și siguranța financiară a unei persoane?

Ei bine, răspunsul ȋl dau tocmai acele reglementări formale despre care vorbeam, concretizate în speța de față prin ordinul nr. 4060/1502/2024 din 27 martie 2024. În cuprinsul acestui act normativ este prevăzută procedura de acordare a avizului medical de sănătate mintală cadrelor didactice cu prerogative de predare dar și cadrelor didactice auxiliare din învățământul superior, precum și lista exhaustivă a condițiilor psihologice care pot atrage de la sine ruperea contractului individual de muncă. Factorul care ne îngrijorează, după cum a devenit poate vădit prin prisma introducerii sale in cuprinsul ultimului paragraf, este arbitrariul întregii proceduri.

Avizul inițial este dat de un singur cadru medical. Această soluție este supusă căii de atac sub forma expertizei capacității de muncă  în domeniul educației, în termen de 7 zile lucrătoare de la data la data primirii rezultatului evaluării capacității psihice, de către cadrul didactic sau auxiliar. În calea de atac, o comisie formată din 3-5 medici va analiza dosarul și va hotărî decisiv asupra situației sale. Dat fiind specificul afectiunilor psihologice un diagnostic corect este dificil de stabilit de catre un singur evaluator intr-un timp atat de scurt. În lipsa unei soluții mai bune în stadiul actual al medicinei, acea comisie formată din 3-5 medici se prezintă a fi cel mai bun procedeu de a limita arbitrariul. Similar, posibile abuzuri pot avea loc în baza ”reevaluării”, solicitate prin avizul consiliului de administrație.

Orice aviz negativ inițial, fundamentat pe o posibilă stare psihică precară a cadrului didactic, va fi urmat de această cale de atac descrisă mai sus, solicitând cheltuieli suplimentare din partea unității de învățământ superior, dar și un efort adăugat al medicului responsabil.

Nu intrăm prea mult ȋn aspecte psihologice, dar geniul şi dorinţa de auto-perfecţionare sunt direct legate de condiţii psihice pe care ordinul menţionat le listează ca nedorite ȋn mediul universitar. Un astfel de ordin ar fi eliminat din universităţi sau chiar din istorie pe:

• Bipolaritate – Ludwig von Beethoven // Winston Churchill // Isac Newton // Van Gogh // Ernest Hemingway
• Depresie – Abraham Lincoln // Charles Dickens // Leo Tolstoy
• Autism – Michelangelo // Issac Newton.

Ca multe din măsurile menite a aduce ȋmbunătăţiri proceselor sociale, bunele intenţii pot deveni periculoase prin aplicarea selectivă. Intrucât abuzurile nu sunt o excepţie ȋn România, măsuri de genul celei propuse pot duce la controlul politic al mediului academic, limitând cel mai important spaţiu de manifestare intelectuală.