Apăsați ESC sau (x) pentru a închide

Progres sau regres? O tristă analiză superficială a alegerilor din 9 iunie

De atâta amar de timp continuăm să vedem aceleași lucruri regretabile în campaniile electorale. Ne lăudăm în stânga și în dreapta că suntem un stat democratic dar înafară de exprimarea dezacordului față de practicile hoțești ale politicienilor, în proporție majoritată în continuare nu depunem un efort activ pentru a le combate. Continuăm în aceeași manieră de la an la an, triști și supărați. Nimic nu se schimbă. Ce putem spune despre alegerile care au avut loc în 9 iunie 2024? Cu ce s-au desfășurat altfel? În opinia noastră sinceră, singurul element de noutate a fost reprezentat de numele unor candidați, diferite față de anii anteriori. În ceea ce privește celelalte aspecte, totul este la fel.

Anul 2024 marchează un nou moment de vizibilitate la nivel european al banalității și gradului de corupție ridicat al alegerilor românești. Aleșii noștri se comportă din nou zeflemitor la adresa noastră, tocmai pentru faptul că știu că nimic nu se va schimba (în bine). Prea puțin valorează discursurile lupilor ce îmbracă haina oii. Aceiași oameni care manipulează și coordonează furturile, subminând astfel democrația, apar ulterior în spațiul public și se arată indignați sau chiar surprinși de ceea ce s-a întâmplat. Lacrimile de crocodil fac și ele parte din discursul politic, etapă prestabilită și manipulativă a „marelui jaf al României”. Studiile arată că 5.1% din totalul de voturi a fost anulat. Este echivalentul a 488.261 de voturi din 9.440.962, dublu față de cele anulate în 2019.

Soluții există din belșug și provin de multe ori din partea celor ce nu au studii de specialitate în domeniile corelative politicii.

De ce, după atâta timp, nu a fost digitalizată procedura de vot?

Este cea mai banală întrebare la ora actuală. Într-o eră în care se pune problema despre abilitatea inteligenței artificiale de a căpăta conștiință, fiind vast percepută drept o amenințare mai mare decât bombele nucleare și actualmente supusă amplelor dezbateri privind reglementarea traiectoriei ei, ai noștri eterni iluștri politicieni se încăpățânează să persiste în organizea acestor alegeri de-a dreptul primitive.

Numărarea voturilor durează mult prea mult. Verificarea secțiilor de votare durează și ea mult prea mult. Primari ori confidenți de-ai lor păzesc ușile secțiilor pentru a intimida votanții. Hârtia buletinelor de vot permite anularea voturilor/numărarea lor în interesul candidatului ce se află pe pagina din spate. La nivel național zeci de mii de voturi au fost pierdute, fără a fi vreodată găsite (doar în capitală lipsesc mai mult de zece mii). Să nu uităm despre necesitatea celor apolitici de a se deplasa la secțiile de vot pentru a își anula votul întrucât este posibil ca cei implicați să voteze în numele lor. Ne mai putem considera stat democratic cu o intensitate de o asemenea anvergură a corupției electorale? Poate că la oraș lucrurile s-au mai îmbunătățit minimal, datorită implicării cetățenilor ce devin din ce în ce mai vigilenți. Caracatiță mafiei partidiste din zonele rurale despre care am auzit cu toții respiră încă sănătoasă.

Așadar, acest articol poate fi privit drept o refulare a noastră, a tuturor românilor. Situațiile prezentate mai sus sunt dintre cele superficiale, neintrând încă printre cele ce par că au fost scrise de însuși penibil. Cu titlu de exemplu, reamintim Costineștiul. De câte ori au fost renumărate voturile și de câte ori a fost obținut un rezultat diferit? Reiterăm, este de neconceput. Nu aceasta este democrația pentru care ne-am luptat. Revenind la votul digital, este de departe soluția cea mai bună pentru a eluda toate aceste situații greu de imaginat dar perpetuu întâlnite în practică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *