Apăsați ESC sau (x) pentru a închide

România, cel mai nou și mai puternic puls extremist al Europei Imagine

În data de 9 iunie, am asistat la o schimbare majoră pe scena politică europeană, unde dreptul de a exprima orice opinie tinde din ce în ce mai mult de la un dat „divin” la o prerogativă periculoasă. Un lucru rămâne cert: predictibilitatea a devenit o noțiune a trecutului. Începând din acest moment, dezbaterea politică s-a intensificat considerabil, alimentată substanțial de dorințele cetățenilor europeni exprimate în sprijinul partidelor extremiste.

Tinerii votanți reprezintă o categorie crucială în această ecuație. În Germania, de exemplu, aceștia consideră că partidele tradiționale „nu vorbesc aceeași limbă”[1] cu ei. Ei sunt vulnerabili la influențele ideologice din cauza vârstei fragede și a integrării indisolubile a tehnologiei în viața lor, TikTok fiind un exemplu clar al unei platforme care poate facilita radicalizarea. Este esențial să tratăm această problemă cu seriozitate pentru a separa divertismentul de propaganda politică.

În contextul alegerilor din 9 iunie este îngrijorător să observăm o creștere semnificativă a sprijinului pentru partidele extremiste în comparație cu anul 2019. România a înregistrat o amplificare masivă a numărului de votanți extremiști, depășind cu peste 16% statistica anterioară, situându-se pe primul loc în Europa. Pentru Alegerile Europene partidul AUR a obținut 14,9% iar SOS România 5,04%. Această tendință sumbră, deși relativ nouă în România, este prezentă de mult timp în țări precum Germania, Franța și Italia.

Politicile ultimului deceniu au stârnit o frustrare profundă în rândul alegătorilor, mai degrabă decât să aducă liniște. Această nemulțumire nu este neapărat legată de conflictele majore din trecut ori actuale, ci mai curând de abordările radicale adoptate de liderii naționali și europeni. Aceste politici au fost capabile să genereze un puternic sentiment naționalist și antieuropean, întemeiat pe legea a treia a lui Newton.

Un alt aspect important ce nu trebuie neglijat este starea de anxietate socială perpetuă, generată de factori precum frustrarea economică și socială, migrația, diversitatea culturală și influența mass-mediei și a tehnologiei. Dezamăgirea față de partidele politice tradiționale și gestionarea necorespunzătoare a pandemiei au alimentat această stare de neliniște. Mulți cetățeni europeni simt că au fost forțați să facă nenumărate concesii în ultimii ani.

Aceste circumstanțe creează un electorat ce inevitabil va gravita în jurul unor politicieni. După cum am arătat și mai sus, statisticile oficiale de la alegerile din 9 iunie arată o creștere alarmantă a sprijinului pentru partidele extremiste, sugerând o propagare accelerată a radicalismului în Europa. Ne întrebăm dacă Europa a atins apogeul democrației sale și dacă urmează o perioadă de regres politic.

Un răspuns simplist la această dilemă ar putea fi „nu, dacă schimbăm cursul politicii continentale”. La fel de plauzibilă este și perspectiva opusă: „da, o nouă ordine intenționează să preia controlul și nimic nu o va opri”. Lupta nu este însă pierdută; inima democratică a Europei încă bate cu putere. Totuși, trebuie să admitem faptul că ne aflăm într-o nouă etapă a acestui conflict ideologic, una mai vocală. Continuitatea supremației Europei necesită respectarea voinței majorității.

Liderii politici au obligația de a reprezenta corect dorințele cetățenilor. Progresul trebuie dozat cu atenție și adaptat printr-un dialog sănătos între părți. Perspectiva unei societăți europene democratice și progresiste este realizabilă dacă guvernanții continuă să își ajusteze abordările. Concesiile și respectul reciproc sunt esențiale pentru acest proces.

Subsumând, intenția noastră a fost de a sublinia câteva dintre problemele majore cu care ne confruntăm astăzi. Aceste probleme au fost ignorate prea mult timp, iar momentul adevărului a sosit. Pasivitatea nu mai este o opțiune.

[1] Analiză The Telegraph. Deși extrema dreaptă a atins procente mult mai mari în Franța, Olanda sau Austria, cea mai mare creștere din UE, față de 2019, o are în România. „Tiktok este fereastra către radicalizare”, iar schimbarea votului tinerilor pare a fi fost determinantă în rezultatul alegerilor de duminică. – Biziday

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *