Apăsați ESC sau (x) pentru a închide

Triunghiul Paris-Berlin-Varșovia, un mare succes împotriva dezinformării! Imagine

Tentativele de dezinformare externe produc două mari efecte contrastante. Succesul acestora provoacă o schismă socială și amplifică vocațiile antieuropene. Crează deci confuzie, sporește polarizarea politică și vizează direct stabilitatea democrației noastre continentale. În același timp, consecință a existenței acestui risc real, promotorii democrației se raliază în jurul ei și depun la rândul lor eforturi majore pentru a combate aceste atentate. Societatea în care trăim astăzi este una de natură multilaterală. Era suveranității independente se apropie de sfârșit drept pentru care statele își asumă necesitatea alianțelor și apartenența la activitățile lor comune, de orice natură ar fi.

În marea schemă a lucrurilor, societatea are un mod natural, oarecum cursiv de a evolua (în ciuda sincopelor evidente cu care ne confruntăm). Conform teoriei Contractului Social  a lui Rousseau, fiecare dintre noi consimte să renunțe la o parte din drepturile și libertățile individuale pentru binele și interesul superior al comunității în care ne aflăm. Finalitatea acestui schimb este obținerea unei societăți civilizate în cadrul căreia să beneficiem de protecția și stabilitatea ei. Dacă aceasta a fost viziunea originară, limitată la nivel statal privit individual, aceeași problemă se pune astăzi în plan internațional. Tot din considerente de siguranță și stabilitate, națiunile renunță la o parte din suveranitatea lor în schimbul apartenenței la alianțe și tratate internaționale care, pe termen lung, sunt unica rută către securitate și progres.

Recenta inițiativă a Franței, Germaniei și Poloniei pentru combaterea dezinformării reprezintă un efort concentrat de a identifica și înlătura campaniile de propagandă rusă care urmăresc destabilizarea democrațiilor europene. Vizează deci punerea în aplicare a unui mecanism comun de avertizare timpurie pentru a contracara atacurile informaționale orchestrate prin rețele online de troli și ferme de conținut. În contextul acestui mare an electoral dar și al jocurilor Olimpice de la Paris, asemenea demersuri se dovedesc a fi de esența menținerii echilibrului și vitalității democratice în Europa. Observăm deci modul în care state puternice de sine stătător conștientizează pericolul unei amenințări comune și aleg să facă apel la unitate și implicare omogenă în acest război hibrid pe care îl trăim.

Pericolul este atât de mare, ținând cont de faptul că tehnologia a devenit o parte integrantă a realității noastre zilnice, încât Uniunea Europeană nu poate fi altfel decât încurajatoare la adresa oricăror astfel de colaborări. În orice caz, ele nu sunt „de ieri, de azi”. Războiul dezinformării este într-adevăr de durată și avem deja la dispoziție mecanisme cu care ne putem înarma împotriva curentului manipulator precum „Codul de bune practici privind dezinformarea, consolidat în 2022” (el cuprinde potențiale soluții eficiente de combatere a ei precum demonetizarea diseminării dezinformării, garantarea transparenței publicității politice dar și facilitarea accesului cercetătorilor la date[1]).

Și România este departe de a fi ferită de pericolul informațiilor false. Prea multe știri și materiale propagandiste care circulă în sfera noastră de influență poartă un stigmat al relei-credințe. Sub egida aparențelor și a modului aparent pașnic și emoțional de a transmite informațiile, ele își croiesc drumul în polul nostru politic și ne influențează ralierea ideologică, concluzie a forului decizional intern. Așadar, astfel de ghiduri și ustensile se dovedesc a fi deosebit de importante pentru noi în încercarea de a identifica, dovedi și mai apoi elimina materialele descrise anterior.

Atunci când pericolul extern este mare, statele, ca regulă, pot prezenta unul dintre următoarele două comportamente:

  1. Balancing – atunci când acestea își unesc forțele și resursele pentru a combate eficient, timpuriu și preferabil integral orice amenințare la adresa lor. Este o formă de echilibrare a raportului de putere;
  2. Bandwagoning – când statul alege să se alieze amenințării, de regulă să se supună ei, în loc să se împotrivească.

Ne bucurăm să observăm că Europa își propune să devină din ce în ce mai omogenă, statele de pe teritoriul  ei alegând să își protejeze cetățenii și mai presus de orice adevărul.

[1] Codul de bune practici privind dezinformarea, consolidat în 2022 | Shaping Europe’s digital future (europa.eu)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *